Ipi Jeh’a NSCN-IM Hon Kuki Ho Athau Ham?
Lunkholen Kuki,
[Human Right Activist]
September 12. 2020
- Kukite chu Kuki hijeh a kithat jeng ahipouvin Gam nei hijeh a kithat ihiuve. Kukigam chu Naga Country a kisemdoh dia USA le UK teni document semthu manga ana joulhep ule khat tenin ana tahsan khah a UN a Referendum Vote ana kheh man dehchat ahi.
- Feb.10 1996 nikhon lmphal khopia mipi 50,000 velin coffin Rally ana bol uvin ahi. Hiche Coffin Rally chu Imphal based Journalist Pradip Phanjoubam Free Press Editor in photo ana laha news a phatah anasut a, chule visual protest video hochu BBC news ana peh le, hiche telecast kibol chu US le UK govt in ahin mudoh phat uva hung khangdoh uva, Nagate apanpiu chu thudihlou ahidan ahin hetdoh u ahi. Hichea konna chu US le UK govt in , July 31, 1997 nia chu Naga delegate 40 val akou uva, August 1, 1997 nia chu Georgia State, Atlanta City a akihoupiuva, nagal bolu adih tapoi, nalhaset thei lou diu ahi, adih louva chamlhatna nathum uva, US le UK koma thudih lou nalhut jeh un, tunia pat US le UK koma imacha panpina namu tahlou diu ahi, tia ana lhahdoh u ahi.
- Naga hon US le UK alhep nau chu ahile China langa kon communist le Burma Buddhist, Bangladesh a Muslim, chule India a Hinduism eineh chimit uvin Christian hohi amang ding kahi tauve hijeh chun Christian Country khat in neisemdoh peh tauvin, atiu ahi. Hiche movement a hi kuki ho jong pang ahiuve, tia asei jeh uva chu Christian cheh apangkhom ding mong ahitia US le UK in apompeh uva, Kuki country chu Naga Country a semdoh dia ana gon u ahi.
- Hichephat a chu Naga gam ahin Naga hon gam kanei uve atiphat uva, achutile nagamu ahina chu proof hinbol tauvin tia availhah ule, hunguva KuKi ho Quit Notice eihin peh uva, igamu kilah nadia chutia chu melse tah a eihin thachop u ahi. Kuki hohin gam inei jeh uva eithau ahi.
- Naga hon eithau ahin ngah nau chu ahile, US govt in NSCN IM natoh dihlou ahin hetdoh phat uva India govt gihna ahin bol ahin hichu Kolkata based newspaper The Telegraph a December 16, 1997 nia chu US President Bill Clinton lim jaona kiso ahi.
US in India ahin gihna point ho chu:
a. Itidan a India douthei, Independent thum thei thingnoimi sepoy tamtah nei ho chenna gam a chu Kuki milham bus a tou ho chu security umlouva nakoi uham?Hiche hi nasuhthip louleu India hi UN a Terrorist Country ahitia kaphondoh diu ahi.
b. Hichea hi nasuhthip louleu Economic Sanction kaphon khum diu,
c. Achaina imacha tohdoh nanei louleu US government in interfere kahin bol diu ahi. Hitia hi ana gih uva kon gal chu hungthip ahi.
- NSCN IM hi Indian govt intelligence hon Kuki gam kilahdoh nadia amanchah u ahi. Kuki hohi kuki hinomna changei sumil a jachatpi dingle lung hanpi ding changei a NSCN IM hi amanchah uva eisuhchatvei u ahi. Ipi jeh ham itile Kuki gam hi Southeast Asian business corridor munpoimo tah ahijeh le , gam lentah nei ihijeh uva kol ho hi engseuva vallhum tho ding eigot u ahi.
- Ahinlah vangphat umtah in Kukigam ahi tithei nading documents jouse laha apoimo pen thusim le paotho a kimatna vannoi hetpet na Linguistics Survey of India (1904) GA Gierson in ana sut chu Map toh phatah in ana umin ahi. Hiche historical and linguistics demarcation kibol hin Kukite Chamlhat nadia lampi asemdohsa ahitai.
- Tunia kukite phung thu le tribe thua ikiboi boi vang uva 1904 kuma hiche Linguistics Survey Book hin ipi ihiu le ihung hinadiu thu asemchaisa joh ana hitan, hijeh chun tunin peng2 jong leu hen hiche historical and linguistics demarcation hin eikanbeh u ahitan suset thei ahitapon, semphat thei jong ahipon, khelthei jong ahitapoi, tia hiche thugil philosophy Pu Mark Haokip in eihil uhi Kukite dia gam muna ding lampi umsun ahitan, ibonchauva, support ibol diuvin, ikitem uve.
Kuki Political Identity
Britishten eina recognized peh-u min’a politics movement bolna dinga chu Kuki tilou adang chu ahithei pon ahi. British phat masang ina kimin sah nao chu; Manasseh, khochungte, khulkon, Chongthu, songthu, etc, himai thei ahi. Chuleh British phat kichaija Indian government noija iki minsah naho; Tribe modification minho jong chu hoilheh maithei ahi. Hijong leh hiche hochu British in eina hetnao original akon ‘Modified’ min ahin politics bolna dinga lhing thei lou ahi.
British in eina minsah-u KUKI hi midang pao himai thei or min ngeilou tah leh eiho ina kihet nao min chu hilou mai thei ahi. Hijongleh vannoija avaihomnao gamsunga nilhum ngeilou ten eina recognized nao min ahijehin hiche min hi Politics bolna dia powerful ahi. Chuleh amonga British ho hung masanga ima cha written record leh eiki recognized nao ana um lou ahin, hijeha chu mindang chu politics saina dia man thei hilou ahi.
Kuki Politics
- Kuki Politics dihtah chu Linguistics Survey of India by Grierson, Vol. III, part III, 1904 dungjuia Kuki nam le gam demarcate kibol dungjui hiding ahi.
- Kuki mite chu hiche document in ahop jouse ahi.
- Agam chu hiche document in ahop jouse; Burma, India, Bangladesh sunga Kuki country ana kijih lut tha se se ahi.
- Kuki Politics kibol’a Manipur bou hop’a kibol hohi Kuki political movement lhing jou lou ahin, Manipur a cheng ho ading bouva pha chom ahi.
- Kuki nam hidinga mijol jong dih lou, Kuki nam akon jamdoh jong hithei lou ahi.
- I politics philosophy adih ji loujeha kuki siki, kuki makhai ging doh ji ahi. Koima kuki hideh aum pon, kuki mei mei jong ki umdeh kit lou ahi.
- Indian in eiboldoh peh-u Tribes hohi present survival na ding, service bolna dingleh tule tua kihinso nadinga man ding ahivanga hiche minho based’a politics ibol lou diu ahi.
Gam Del Ding Dan
- Thaldop pum’a gam akidel leh Terrorist Tag eibeh peh diu eikap gam dio ahitai. UN Resolution dungjui in vannoija Terrorist kiti jouse Negotiation bolpi louding kapchai ding ti ahi tan Thal dop puma gam del thei ahi tapoi.
- State ahileh India in abol thei/apeh thei ahi. Ahin Kuki ten igam u Indian union noija merger kibol khalou ahijeh in India in Kuki te state peh theina tha le right anei poi.
- Kukiland hi International issue ahin, India, Burma leh Bangladesh ho koma seiding leh thum ding umlou ahi. isei theisun uchu kagam’u vakon kikhin dohun ti thei na ding vang hung um dg ahi.
- Chuleh UN chun koima gam apeh thei jong ahi kit pon, UN koma kukiland neipe un iti dio jong ahideh kit poi. Kuki gam aumsa leh demarcated kibolsa chu ‘NEI RECOGNIZE PEH UN’ ti ding joh ahibouve. Hichu Vannoi Nations hon Kuki te gam leh sovereignty chu ahin hetpeh/ recognize peh dio tina ahi. Ahideha UN Veto power members ho hetpeh kitichu alampi leh thanei tah ahi. Eg. US in Jerusalem chu Israel te capital ahi tia ahet peh tobang chu iha hol dio ahi. {desot lou ngai ahi}
Tua Ibol Ding Ho
- Gamneite ihijeh uva, igam sunga ‘Sustainable Development’ hatah’a ibol dio ahi. Tua pat kum 20 sunga igamsunga products hohi iti ikisiem uleh hiche chun eivah jou dio ham?
- UN members country ho atam thei pen’a kuki history leh ana umsa sovereignty chu ei recognize peh theina ding uva Ambassador isol dio ahi.
- Kuki Human right through a isei jing diu ahijehin, atam thei pena human right member ihi diu poimo ahi.
Memorable Quotations from Dr T Lunkim,
1.Kuki Rebellion hi dalhah thei ahioi.
2.I pu ipa teu vin British te anadou uva ana thina mun jouse chun kagam u ahi ti avetsahna proof ahi.
3.Kuki ten Gam 3 hoitah in atouphan,hichu India,Burma leh Bangladesh ahi.
4.Kuki ten India te akidoupon ,sat jong ana kisat khapoi.
5.Kuki te British te toh Gal a ina kisat uchu Naga ten UN ah amaho toh kisat dan a anakisei jeh uva alunggel u guilhung lou ahi.
6.Modi in Naga hon British gal asat uve , atin,akoma kagachen British Gal chu hoilai mun hoilai camp a Naga hon Gal anasat uvem tia kadoh leh imacha aseitheipoi.
7.Kuki kiti suhmang nading a Tribe a eihin khen u ahi.
8.British te toh ina kisat u thuhi tuchan a jong kichai nailou ahi, athu seijomding ahina lai e.
9.Agam u hudohnading a Meilhei ten Kuki te ana manchah ahi.
10.Meilhei ten Khongjom War chu nikhat thu bou ahin, British te chu Kuki ten kum 100 val anadou uve.
Thusim hi anom lheh e nati le anoiya “LIKE” button khu meh in writer ho na support nau vin, chule seinom nanei le anoiya comments nahin bolthei u ahi.
Thusimbu Machal jing thei na ding a pan lanom ho kipah tah in lem ahijing in ahi anoiya button “Click Here” khu meh utin details anasim ute.